Cea de-a doua masă rotundă din seria de evenimente dedicate migrației și diasporei Republicii Moldova, cu tema „Cartografierea diasporei moldovenești în șase țări: Canada, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii”, a reunit aproximativ 50 de reprezentanți ai instituțiilor publice, ai partenerilor de dezvoltare și ai societății civile.

Evenimentul face parte dintr-un proces mai amplu de consultări, menit să sprijine autoritățile în elaborarea unor politici publice mai eficiente, fundamentate pe date reale, în domeniul diasporei, migrației și reintegrării cetățenilor reveniți acasă.

În cadrul discuțiilor au fost prezentate rezultatele studiului de cartografiere a diasporei din cele șase țări. Studiul a explorat distribuția geografică, profilul socio-demografic și economic, sănătatea diasporei, aspecte legate de viața copiilor în diasporă, nivelul de organizare al comunităților diasporale și relevanța acestor constatări pentru dezvoltarea și ajustarea politicilor publice.

Analiza arată că majoritatea moldovenilor din diaspora sunt bine integrați în țările în care trăiesc. Comunitățile diasporale îi ajută să se adapteze mai ușor, oferindu-le informații, sprijin practic, dar și resurse emoționale importante, care facilitează procesul de reconfigurare identitară specific migranților. În același timp, moldovenii din diasporă mențin o legătură activă cu Republica Moldova în registrul privat (rude, prieteni) și o legătură fragmentară și discontinuă în plan instituțional sau profesional. Totodată, diaspora este relativ tânără și activă  profesional, ceea ce reprezintă un potențial important pentru dezvoltarea economică și socială.

Raportul subliniază că integrarea în țara gazdă și implicarea în Republica Moldova nu se exclud reciproc, ci se completează. Cu cât moldovenii sunt mai stabili în țările unde locuiesc, cu atât pot contribui mai mult acasă prin investiții, transfer de experiență sau participare civică.

Totodată, analiza scoate în evidență o serie de direcții prioritare de intervenție pentru autorități. Printre acestea se numără: sprijinirea organizațiilor și comunităților moldovenilor din diasporă, în special pentru menținerea limbii și culturii în rândul copiilor și tinerilor; îmbunătățirea serviciilor consulare și dezvoltarea serviciilor digitale; crearea unui mecanism simplu prin care moldovenii din diasporă să poată contribui voluntar la sistemul de pensii din Republica Moldova; acordarea unei atenții sporite sănătății mintale a diasporei și dezvoltarea rețelelor de specialiști care pot oferi sprijin în limba română; crearea unui cadru clar și stabil pentru investițiile diasporei și un punct unic de contact pentru cetățenii de peste hotare; susținerea organizațiilor diasporale nu doar prin proiecte ocazionale, ci prin programe de formare și dezvoltare pe termen lung.

O altă concluzie importantă este necesitatea consolidării unei relații instituționalizate cu diaspora, care să definească clar rolul instituțiilor responsabile de acest domeniu, și care să asigure politici coerente și durabile și o comunicare constantă cu diaspora într-un cadru transnațional.

Evenimentul a avut loc la 12 februarie și a fost organizat de Biroul relații cu diaspora, în parteneriat cu Organizația Internațională pentru Migrație din Moldova. Studiul „Cartografierea diasporei moldovenești în șase țări: Canada, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii” a fost realizat cu suportul Organizației Internaționale pentru Migrație, UNICEF, Organizației Mondiale a Sănătății și Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, cu sprijin financiar din partea Fondului MMPTF, și a fost elaborat de echipa CAPTES.