Determinarea gradului de dizabilitate.
Persoanele care doresc să obțină încadrarea în grad de dizabilitate, trebuie să parcurgă un proces de evaluare medicală și socială. Aceasta se realizează conform legislației în vigoare și are scopul de a asigura drepturile și suportul necesar persoanelor cu dizabilități, pentru accesul echitabil la servicii și prestații sociale. Suportul în procedura de determinare a gradului de dizabilitate este asigurat de Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă. Pentru suport în procedura de determinare a gradului de dizabilitate accesați linkul Evaluarea și încadrarea în grad de dizabilitate – CNDDCM.

Serviciile sociale.

La revenirea în țară, cetățenii Republicii Moldova, pot beneficia de servicii sociale, pentru a satisface necesităţile sociale ale persoanei/familiei în vederea depăşirii unor situaţii de dificultate, de prevenire a marginalizării și excluziunii sociale. Serviciile sociale sunt oferite tuturor cetățenilor Republicii Moldova și sunt disponibile în mod uniform în toate regiunile țării, pentru a asigura accesul egal și universal pentru persoanele expuse riscului de marginalizare. Dreptul la servicii sociale este stabilit în mod individual, în baza evaluării necesităţilor persoanei/familiei de aceste servicii, pentru a asigura un sprijin adecvat.

Ce sunt serviciile sociale?

Conform Legii nr. 123/2010 privind serviciile sociale, serviciile sociale reprezintă ansamblul de măsuri și activități realizate pentru a satisface necesitățile sociale ale persoanei/familiei în vederea depășirii unor situații de dificultate, de prevenire a marginalizării și excluziunii sociale; pentru informații suplimentare accesați link-ul.

Pot beneficia de servicii sociale persoanele și familiile care, din motive economice, fizice, psihologice sau sociale, nu pot depăși singure situațiile de dificultate și anume:

• copii aflați în situație de risc / copii separați de părinți;
• copii cu dizabilități;
• persoane cu dizabilități;
• persoane cu probleme de sănătate mentală, persoane care suferă de boli incurabile;
• persoanele vârstnice;
• persoane victime a violenței în familie și violența în baza de gen;
• persoanele infectate HIV/SIDA;
• persoanele fără familie, care nu pot gospodări singure, care necesită îngrijire şi supraveghere sau sunt incapabile să facă faţă nevoilor sociomedicale;
• familiile cu trei și mai mulți copii;
• persoanele strămutate/refugiate;
• alte persoane și familii aflate în dificultate.

Procedura de acordare a serviciilor sociale.

În vederea solicitării serviciilor sociale, oricare persoană care se consideră într-o stare de risc social sau oricare persoană/familie defavorizată, neglijată sau abuzată, adresează iniţial o cerere în scris sau verbal unităţii de asistenţă socială din raza domiciliului său. Solicitarea de servicii sociale poate fi adresată și direct unui prestator de servicii sociale, de la locul de trai al solicitantului.

Prestatori de servicii sociale pot fi persoane fizice sau persoane juridice publice ori private.

Prestatori publici de servicii sociale sunt:
a) instituțiile de asistență socială create de către autoritățile administrației publice centrale și gestionate de către autoritățile administrative din subordine;
b) structurile responsabile de asistența socială și protecția drepturilor copilului din municipiul Chișinău și din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia;
c) autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi.

Prestatori privați de servicii sociale sunt:
a) asociaţiile obștești, fundațiile, instituțiile private fără scop lucrativ, înregistrate în conformitate cu legislaţia – toate cu domeniul de activitate în sfera socială;
b) persoanele juridice și persoanele fizice – întreprinderi cu scop lucrativ, înregistrate în conformitate cu legislaţia.
c) întreprinderile sociale, inclusiv întreprinderile sociale de inserție.

Acționând în interesele persoanei/familiei sau ale siguranţei sociale a comunităţii, cererea privind acordarea serviciilor sociale persoanei/familiei, poate fi depusă de membrii comunităţii sau de alte persoane interesate, care vor indica motivul din care persoana sau reprezentantul legal al acesteia nu poate depune cererea de sine stătător.

Lucrătorii instituţiilor instructiv-educative, medico-sanitare publice, ai celor de prestare a serviciilor sociale, poliţiei şi ai altor organe competente, care dispun de informații privind necesitatea acordării serviciilor sociale unei persoane/familii, sunt obligați să informeze neîntîrziat, în decurs de 24 de ore, unitatea de asistenţă socială de la locul de trai al persoanei/familiei. În asemenea condiții, astfel de cazuri vor fi examinate fără cererea persoanei sau a reprezentantului legal.